vineri, 31 august 2012

Prima mea întâlnire cu vedete

A avut loc acum vreo 15 - 16 ani cred, la Casa de Cultură de la mine din oraş. Nu erau dese evenimentele la noi, mai o zi a oraşului, mai un spectacol pentru copii. Dar atunci ştiu că a fost mare lucru că vine teatrul la noi. Şi nu orice teatru cu orice actori, ci unul care îi are în distribuţie pe Ştefan Bănică junior şi pe Mitică Popescu.

Aşa că a luat şi mama bilete. În ziua spectacolului (era o sâmbătă), am luat-o frumuşel pe mama de mânuţă (metaforic vorbind, nu ştiu dacă la vârsta aia o mai ţineam pe mama de mână când mergeam pe stradă, doar eram copil mare) şi am pornit cu ea şi cu sora mea spre spectacol. Mama cumpărase doar două bilete. Eu eram mică, puteam să stau lejer între ele. Zicea ea. Dar n-a fost deloc aşa, m-am fâţâit vreo două ore cât a durat spectacolul pentru că nu am putut să stau deloc bine, în timp ce priveam cu jind spre scaunele rămase libere în sală.

Nu mai ţin minte despre ce a fost spectacolul, ştiu că au fost doar patru-cinci actori, toţi cunoscuţi, dar eu nu i-am reţinut decât pe cei doi pe care i-am menţionat mai sus. Şi mi-a plăcut, cu toate că nu nu înţelegeam eu ce caută Ştefan Bănică junior ca şi actor, doar ştiam că e cântăreţ. Şi tot spectacolul am aşteptat ca piesa să se transforme într-un musical, să-l aud cântând. Evident că am aşteptat degeaba. :)))

După spectacol, normal că la ieşire lumea voia să ia autografe de la actori. Ne-am înghesuit şi eu şi sora mea la coada care era pentru Ştefan Bănică junior, fără prea multe şanse de izbândă. Dar atunci când a ieşit, din toată mulţimea aia (de fete), m-a luat de mână şi m-a tras lângă el, m-a întrebat cum mă cheamă, câţi ani am şi în ce clasă sunt, timp în care mi-a semnat hârtiuţa pe care o aveam şi mi-a zâmbit frumos. Pentru asta, am rămas cu o impresie bună despre el şi acum.

P.S.: Tind să cred că e chiar piesa a cărei imagine am pus-o în postare, ţin minte că era şi o Oana prin distribuţie şi că era o comedie.


miercuri, 29 august 2012

Momentul perfect al săptămânii

Fiecare dintre noi are un moment al săptămânii preferat. Nu cred că e lunea. :))) Studiile (nu am reţinut ce studii, probabil ale americanilor, ca de obicei) arată că vineri seara este momentul în care buna dispoziţie a oamenilor ajunge la cote maxime. Cu toţii se gândesc la weekend-ul care urmează, la planurile pe care le au sau la bucuria de a avea atâta timp liber. Şi probabil pentru cei mai mulţi momentul preferat al săptămânii e vineri.

În perioada în care am lucrat de noapte am fost tristă pentru că nu am mai putut să apreciez weekend-urile la adevărata lor valoare. Tura începea de duminică noapte, iar pe undeva pe vineri îmi dădeam seama că fie mai am puţin şi încep munca (atunci când eram liberă), fie că eu stau şi muncesc în timp ce aproape toată lumea se distrează. :))

Dar să revin la titlu: momentul perfect al săptămânii pentru mine este sâmbăta, undeva în jur de prânz, când mă trezesc şi ştiu că urmează să-mi savurez cafeaua, în timp ce lenevesc în faţa televizorului sau a laptop-ului. Dacă sunt acasă în Bucureşti, îmi place să pun cafeaua la făcut şi să-mi pregătesc ceva rapid pentru micul-dejun (a se citi pune în farfurie), atunci când nu intra în acţiune master chef-ul casei (a se citi soră-mea) să mă răsfeţe cu ceva bun (şi cel mai adesea şi light). Şi dacă nu sunt la Bucureşti, ci acasă la Văleni, cel mai adesea mama mă răsfaţă cu cafeaua la pat. Deci sunt tot în câştig.

Site de reduceri sau de... matrimoniale?


Recunosc că mă dau în vânt după reduceri. Am luat tot felul de cupoane de pe site-urile de reduceri, de la fotolii, şedinţe de epilat şi până la băuturi în diverse localuri.

Şi zilnic îmi rezerv măcar un 10 - 15 minute de navigat printre oferte, să văd ce mai e nou, ce mă tentează. Uneori am văzut eu că mai primesc emailuri de la site-urile respective, în care sunt anunţată că am nu ştiu câte mesaje necitite. Nu am fost niciodată curioasă să văd ce fel de mesaje sau de la cine, nici nu am aruncat o a doua privire pe email şi l-am şters.

Dar azi, întâmplător, am intrat în mesaje şi am văzut cam despre ce e vorba. Nici măcar nu am vreo poză de profil. Iată câteva dintre mesajele primite:

"helloooooo!!! ma-njuri daca-ti cer o adresa de messenger ?? acolo conditiile sunt cu mult mai decente,gresesc??!!"

"imi dai un id de mess ? Stiu ca poate pare prea brusc :d dar decat sa ma apuc sa insir o gramada de chestii care poate nu-s relevante si nu te intereseaza mai bine vorbim live"

"Buna , ce zici ne putem cunoaste ?! Am si eu poze sau web pe mess , vrei sa incercam acolo ?!"

" buna oana.....nu vreau sa iti comentez "poza",fac pariu ca au facut.o altii inaintea mea.......vreau doar sa te intreb daca de buna voie si nesilita de nimeni accepti sa ne...conversam?"

Bine, sunt şi vreo două - trei mesaje vulgare, pe alea nici nu mă mai complic să le pun la socoteala. :-j

De când un cont pe un site de reduceri e echivalentul unui strigăt disperat de a cunoaşte pe cineva??? Nu de alta, dar din câte ştiu eu, nu m-am înscris pe un site de matrimoniale. :))))

duminică, 26 august 2012

Top imagini virale 2011

Şi ultima parte din topul promis e următoarea:

10.




9.



8.



7.



6.



5.



4.




3.



2.



1.




Şi bonus(uri):




Sursa: http://thefuturebuzz.com.

sâmbătă, 25 august 2012

Bătrâna "pictoriţă"


O ştire de zilele trecute mi-a atras atenţia şi m-a amuzat: o bătrână de 80 de ani din Spania a vrut să facă un bine, dar nu prea i-a ieşit.

O pictură a lui Elias Garcia Martinez aflată în Biserica Milei din Zaragoza de mai bine de 120 de ani s-a deterioriorat foarte mult în ultima vreme din cauza umezelii. Aşa că bătrâna s-a hotărât să restaureze opera de artă, fără să ceară acordul cuiva.  Păcat însă că nu prea avea talent. Deloc, de fapt. Ce-a ieşit din mâinile localnicei puteţi vedea mai jos.

Acum se va forma o echipă de profesionişti care să vadă dacă opera mai poate fi salvată. Întrebată despre fapta ei, bătrâna cere scuze şi spune că n-a vrut nicio secundă să facă ceva rău. Reprezentanţii Bisericii au crezut-o, nu vor depune niciun fel de plângere. Întrebarea mea e cum a reuşit totuşi să facă asta? Chiar n-a văzut-o nimeni? A intrat aşa, cu vopsele, cu pensule, ca la ea acasă și pur și simplu s-a pus pe treabă?




vineri, 24 august 2012

Recomandare lectură (6):"O pagină de dragoste"

După ce am terminat de citit cele peste 400 de pagini ale romanului "O pagină de dragoste" scris de Emile Zola în 1878 am rămas cu impresia clară că ştiu eu ce ştiu: nu e bine să avem copii.

Pentru că oricât de angelic ar părea, oricât de afectuos, oricât de cuminte şi respectuos, un copil e un mic demon egoist, care vrea să fie centrul universului părinţilor săi (sau doar al mamei, în acest caz). Cel puţin acesta e cazul lui Jeanne, o fetiţă răsfăţată din Parisul de sfârşit de secol al XIX-lea, pe care dragostea şi obsesia faţă de mama sa o fac să devină rea, egoistă, încăpăţânată.

Aşa că pagina aceea de dragoste pe care ne-o promite autorul în titlu cam asta e: foarte puţin se dezvoltă povestea de dragoste dintre Helene, mama fetiţei, şi doctorul Henri, un vecin care a scăpat-o de la moarte pe fetiţă la începutul romanului. Gesturile care ar duce la izbucnirea pasiunii dintre cei doi sunt atent supravegheate de fetiţă cu o privire critică şi plină de reproşuri. Bine, dragostea asta e oricum una imorală, să nu credeţi altceva. Doctorul e căsătorit şi are un băiat sănătos şi cam prostuţ, în timp ce Helene este o văduvă cu o fetiţă bolnăvicioasă, curtată de un bărbat simplu, bun şi răbdător (pentru care ea evident nu simte nimic).

Autorul nu face economie de cuvinte atunci când vrea să ne introducă în atmosferă, detaliile sunt multe şi amănunţite, de la descrierea Parisului, aşa cum se vede el de la fereastra locuinţei lui Helene, până la sentimentele ascunse ale acesteia. 
O să revin diseară cu un pasaj descriptiv din carte care mi-a atras atenţia.

Şi dacă v-am făcut curioşi, lectură plăcută! Deşi nu e unul dintre cele mai cunoscute romane ale lui Zola, cartea e destul de uşor de găsit.



joi, 23 august 2012

23 august în istorie

Acum aproape 70 de ani, 23 august 1944 a reprezentat ziua intrării României în sfera de influenţă a URSS. A fost ziua în care regele Mihai I anunţa printr-o proclamaţie ieşirea din alianţa cu Germania, iar mareşalul Ion Antonescu şi miniştrii săi erau arestaţi.
 
23 august a devenit astfel Ziua Naţională a României, iar timp de peste patru decenii (până la căderea regimului comunist) a fost sărbătorită anual cu mare fast prin defilări, flori şi eşarfe fluturate, cântece patriotice.

Cu cinci ani mai devreme, în aceeaşi zi a anului 1939 a fost semnat pactul Ribbentrop - Molotov între Germania nazistă, sub dictatura lui Hitler, şi Uniunea Sovietică, condusă de Stalin. Pactul a dus în cele din urmă la declanşarea celui mai brutal război cunoscut de omenire, în timpul căruia milioane de oameni şi-au pierdut viaţa.

De aceea pe 23 august se celebrează Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare. 

Tot pe 23 august, dar în 1595, Mihai Viteazul câştiga bătălia de la Călugăreni.

Şi în Armenia 23 august este Zi Naţională, în timp ce în Bulgaria este Ziua Armatei Populare Bulgare. 


P.S.: Azi e şi ziua lui Fuego şi a Andrei. :)))


miercuri, 22 august 2012

Covrigul de la metrou

Aproape la fiecare staţie de metrou găseşti o covrigărie. Sau cel puţin în staţiile intens circulate, cu pasaje. Şi dacă nu e jos la metrou, atunci e afară, la ieşire. Ideea e că oamenii fac rost de covrigi oriunde.

Aşa că de ce să te miri când dimineaţă de dimineaţă vezi oameni lipsiţi de expresie, pe jumătate adormiţi, cu punguţa cu covrigi? Şi fie îi mănâncă alene, căutând cu privirea un loc liber, fie îi ţin destul de strâns în mână, până la coborâre.

Iar mirosul... Doamne, mirosul ăla de brutărie, de pâine caldă, mai ales dacă n-ai apucat să mănânci dimineaţa... e divin. Sunt momente în care o bucăţică de covrig te face să-ţi lase gura apă mai ceva decât cea mai apetisantă prăjitură din lume.

Hmm, ar fi bun un covrig acum...

marți, 21 august 2012

Top 10 imagini virale 2010

Uite ce-a apărut interesant și în 2010:

10.

9.

8.

7.

6.

5. Viața în facultate:

4.

3.

2.


1. 



Bonus:



luni, 20 august 2012

Cursurile Universităţii Populare de Vară "Nicolae Iorga"

Ieri a fost deschiderea cursurilor Universităţii Populare de Vară "Nicolae Iorga" la Vălenii de Munte, eveniment cu tradiţie îndelungată. Savantul Nicolae Iorga a înfiinţat aceste cursuri în 1908 şi reprezintă cea mai veche instituţie naţională de cultură şi ştiinţă.

Timp de o săptămână, oameni de cultură din ţară şi nu numai îşi fac timp să vină la Văleni, unde sunt organizate tot felul de conferinţe, dezbateri, lansări de carte şi alte evenimente cu caracter cultural.

La început, acum mai bine de 100 de ani, trenurile erau luate cu asalt de mii de studenţi români, care se strângeau din toate colţurile ţării pentru a-l auzi pe Nicolae Iorga vorbind. De fapt, la una dintre ediţii au fost atât de multe persoane încât undeva pe un deal s-a făcut un amfiteatru în aer liber, unde pe o scenă improvizată savantul şi-a rostit discursul, în faţa a mii de persoane aşezate pe iarbă.

Cu toate că o perioadă destul de mare de timp cursurile nu s-au mai organizat (în timpul războaielor şi în perioada interbelică), activitatea s-a reluat şi reprezintă un eveniment de marcă, ce situează oraşul Vălenii de Munte pe o poziţie fruntaşă pe harta culturală a ţării.


Programul evenimentului îl puteţi găsi http://www.ziarulprahova.ro/stiri/cultura/116225/programul-cursurilor-de-vara-ale-universitatii-populare-nicolae-iorga%E2%80%99%E2%80%99-din-valenii-de-munte. 





Pasiune veche, reactualizată


duminică, 19 august 2012

Generaţia "Sunt prea tânăr să mă însor"



Generaţia născută la sfârşitul anilor '80 e astăzi în cea mai frumoasă perioadă a vieţii. La 23 - 24 de ani, cei mai mulţi tineri şi-au terminat studiile, şi-au găsit sau sunt în căutarea unui loc de muncă şi respiră uşuraţi după atâţia ani de jonglat între bani puţini, şcoală, dorinţa de distracţie şi dorinţa de a-şi găsi un loc de muncă bun.

Cu toţii simt că viaţa are multe de oferit şi că de-abia de acum se pot bucura cum se cuvine de un concediu, de un telefon mai scump, de o maşină sau mai ştiu eu ce. Iar atunci când merg pe acasă şi aud întrebarea "Tu când ai de gând să te însori/să te măriţi?" simt că au aterizat într-un film horror.

Fiori de teamă se ridică pe şira spinării la gândul căsătoriei: "Ceee?? Alte griji, alte responsabilităţi??? De-abia am scăpat de ele!!! Vreau să simt că trăiesc şi eu câţiva ani!!!"  (Bine, toate astea nu au de-a face cu partenerul/partenera de viaţă, de multe ori atunci când se primeşte această întrebare, tânărul din generaţia "Sunt prea tânăr să mă însor" nici măcar nu e cu cineva).

Respir uşurată că mai am măcar vreo doi ani măcar până când se trece la următoarea întrebare de pe listă: "Când faci şi tu un copil?"

sâmbătă, 18 august 2012

Top 10 imagini virale 2009

Așa cum am promis, revin cu topul pe 2009.

10.

9.


8.


7.


6.


5.


4.


3.


2.



1.




Și bonus:



Sursa: http://thefuturebuzz.com.

vineri, 17 august 2012

Recomandare lectură (5):„Persuasiune” și „Mănăstirea Northanger”



Ambele cărți sunt scrise de Jane Austen și pot fi găsite în volumele din seria Adevărul, iar dacă ați citit mult mai cunoscutul roman „Mândrie și prejudecată” al aceleiași autoare veți vedea că se încadrează în același stil.


Subiectul central este povestea de dragoste a doi tineri. Mai exact, cum ajung ei să se îndrăgostească, diferitele probleme care le stau în cale și care la un moment dat par a le fi de netrecut, precum și soluționarea acestora și cum în cele din urmă trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.

Cărțile lui Jane Austen îmi dau mereu impresia că citesc basme cu personaje de prin secolul al XIX-lea. Și nu-i rău deloc. Îmi place că citesc cu sufletul la gură romane al căror final este așteptat încă din primele pagini, însă nu asta contează, ci modul în care scriitoarea reușește să ajungă la acel final.

Așa că următoarele romane de pe lista mea de lectură sunt „Rațiune și simțire” și „Emma”, scrise tot de Jane Austen.

joi, 16 august 2012

35 de ani de la moartea lui Elvis

Pe 16 august 1977, "Regele rock'n roll-ului" a fost găsit inconştient în locuinţa sa din oraşul Memphis. În vârstă de doar 42 de ani, Elvis Presley a murit din cauza unei supradoze şi a fost înmormântat în grădina din spatele reşedinţei sale, intrând în legendă drept cântăreţul sărac care a reuşit în industria muzicală, albul care cânta ca un negru şi sex-simbolul anilor '50.

Avântul carierei sale muzicale are loc atunci când Elvis, la doar 20 de ani, a reuşit să semneze primul contract cu RCA Records. Un an mai târziu are loc şi premiera primului său film: "Love me tender". N-a scăpat însă de stagiul militar, iar în 1958 este recrutat de armata Statelor Unite.

Pe Priscilla, viitoarea sa soţie, o cunoaşte încă de pe vremea când fata nu avea decât 14 ani. Se căsătoreşte cu ea opt ani mai târziu, dar căsnicia lor nu durează decât şase ani.


Elvis Presley a vândut un număr impresionant de albume, a jucat în 31 de filme și 2 documentare, a înregistrat 64 de albume de studio sau live şi 149 de single-uri.

 Ca om, era de o generozitate exagerată uneori. Dăruia Cadillac-uri, bani şi bijuterii fără motiv, îi întreţinea pe toţi cei din jurul lui (familie, prieteni, chiar şi oameni străini), iar concertele sale de caritate erau un lucru obişnuit. Activitatea caritabilă continuă până în zilele noastre prin intermediul fundaţiei Elvis Presley Charitable Foundation.

miercuri, 15 august 2012

Top 10 imagini virale 2008

Mai jos aveți o selecție a celor mai tari imagini virale răspândite pe net în 2008. Promit să revin cu topuri și pentru ceilalți ani. 
Enjoy!

10.

9.
8.
7.
6.
5.
4.
3.
2.

1.