marți, 20 octombrie 2009

Există viaţă şi în afara căminului

Asta încerc să îmi amintesc de câteva zile bune, dar atmosfera din cămin nu prea vrea să mă lase. Anul acesta am avut norocul să stau în cel mai tare cămin din Grozăveşti, doar că oboseala începe să îşi spună cuvântul.
Ce s-a mai întâmplat în ultima vreme? M-am întors în Bucureşti, bagaje, cazare, curăţenie, fără internet. La scurt timp am rămas şi fără bani. Ca să fie şi mai frumos, m-a prins curentul şi mi s-a umflat o măsea. O săptămână ( când era soare, frumos) am stat închisă în cameră şi nu aveam chef de nimic. Cu greu am socializat cu vecinii de palier şi nu pot spune că am fost în vreun fel sufletul petrecerii. : )) Am câştigat un concurs la o leapşă şi am fost să îmi ridic premiul (o sticlă de Campari), doar că la faţa locului am renunţat la băutură în favoarea unei agende şi a unui pandativ (oricât de mirată a fost Anca de alegere : )) ).
Cearta tradiţională de 1 octombrie cu Duda nu a mai avut loc, ceea ce ne-a bucurat pe amândouă.
În cele din urmă, după multe zile de suferinţă şi antibiotice mi-am revenit. Doar că acum merg regulat la dentist. E gratuit, ceea ce e bine.
A fost ziua de naştere a unei prietene aici pe palier şi i-am făcut o surpriză cu tortul şi şampania la miezul nopţii. Plus alte chestii. :D
Una din cele mai drăgute replici pe care am auzit-o în cămin a fost ceva de genul “Acum nu mai există al meu. Există al nostru”. Plus că o replică a mea a devenit celebră: “ Tot ce nu ştii nu e pentru că nu îţi spun, ci pentru că nu mă întrebi”.

sâmbătă, 3 octombrie 2009

Ce vrea FISC-ul (nu FJSC-ul) de la mine

Am promis că povestesc de ce m-am dus eu la Fisc până să plec la facultate. Vineri dimineaţă (iar dimineaţă e când mă trezesc eu, undeva după ora 11.00), am primit o scrisoare acasă în care eram informată ca nu am depus declaraţia de venit pe anul 2008.
Partea interesantă e că am depus-o prin iulie. Şi am plătit şi 20 de ron amendă că nu am declarat la timp. Aşa că am sunat la ei să văd ce şi cum. Doamna care mi-a răspuns nu m-a lămurit de nicio culoare (nici măcar de mov :)) ) de ce am primit scrisoarea şi m-a sfătuit să vin la sediu chiar vineri.
Un lucru bun totuşi: vineri după-amiază se munceşte încă. Sincer credeam că nu voi mai găsi pe nimeni pe acolo, dar undeva în jurul orei 15.00 chiar era lume. Am reuşit să rezolv destul de repede problema, printr-o cerere şi o adeverinţă, dar mi-am dat seama că e tare complicat să-ţi declari veniturile în ziua de azi.