duminică, 24 ianuarie 2010

Am si eu un premiu. Si de luat, si de dat.


Am primit de curand un premiu. Unul virtual, dar foarte important, pentru ca vine de la Geo, fratiorul meu drag. Premiul asta se numeste “The Superior Scribbler Award” ( am gasit ca scribbler inseamna “scarta-scarta”, deci nu imi dau seama daca e de bine sau nu : )) ). L-am primit pentru ca: “ e surioara mea si mi-e dor de ea :-< ;”

Ce trebuie sa fac mai departe?
1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie sa dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali;
2. Fiecare S.S. trebuie sa isi creeze o legatura pe net la blog-ul (si autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul;
3. Fiecare S.S. trebuie sa isi prezinte premiul pe blog si sa adauge un link la acest post, care ne explica ce este cu premiul;
4. Fiecare S.S. trebuie sa posteze aceste reguli pe blog-ul lui.


And the award goes to...

1. Dyna, pentru ca nu stie ce vrea, dar stie ce nu vrea.
2. Anca, pentru ca discutiile cu ea sunt intotdeauna o placere.
3. Cory, pentru ca o viata „fara sugar” nu se poate.
4. Robert, pentru ca e un stres.
5. si inapoi la Geo, pentru ca-mi este fratior si din cand in cand mai cade cate unul din pom.

P.S.: Daca sunteti curiosi sa vedeti de unde vine ideea initiala, intrati pe http://scholastic-scribe.blogspot.com/ si cititi.

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

“Voi ce vreți să faceți înainte să muriți?”

“Voi ce vreți să faceți înainte să muriți?” –asta e intrebarea cu care isi termina Anca ultimul post pe blog.
Si m-a facut si pe mine sa ma gandesc mai bine la asta. Planurile mele imediate se refera doar la licenta, la master, la ce job sa-mi gasesc si unde o sa locuiesc anul viitor. De ceva vreme nu mi-am mai ingaduit sa privesc pe termen lung, in viitor.
Dar o sa-mi permit acum. In viata asta vreau sa vad cat mai multe locuri, sa invat cat mai multe lucruri. Vreau sa invat geografie traind-o, vreau sa descopar pas cu pas tari, culturi diferite. Sa ajung in Franta, sa ma plimb pe strazile Parisului, sa ajung in Egipt la piramide (da, stiu, cliseurile cunoscute : )) ). Vreau sa ajung si prin Germania, prin Elvetia, prin Spania, poate Portugalia. Vreau sa vad si eu portocalele in copaci, nu doar in magazin, vreau sa mananc ciudatenii de mancaruri. Mi-ar mai placea sa locuiesc un timp departe, sa traiesc in alta cultura, sa ma adaptez obiceiurilor si traditiilor locului.
Mi-ar placea sa organizez un eveniment cap-coada ( un festival, un spectacol etc), sa public o carte, sa am bucataria mea in care sa gatesc cu drag (as fi o buna bucatareasa, presimt eu :P), sa devin o soferita buna in trafic, nu doar posesoare de permis.
Cred ca pana sa mor vreau doar sa traiesc. Si sper sa reusesc sa fac asta cat mai bine.

marți, 19 ianuarie 2010

Ca mersul pe bicicleta

Urasc expresia asta. De fiecare data cand o foloseste cineva pentru a ma convinge cat de usor e un lucru sfarseste prin a ma convinge de contrariu. De ce? Pentru ca eu nu mai stiu sa merg pe bicicleta. De fapt, habar nu am daca mai stiu sau nu, pentru ca imi e teama sa incerc.
Si mi-e teama in general de orice activitate care te poate face sa-ti rupi vreo mana, vreun picior, gen patinatul, mersul cu rolele, datul cu schiurile.
Una era sa merg pe micul meu Pegas cand aveam 5-6 ani, alta e sa ma apuc acum de cine stie ce sport.
Cu toate astea, as vrea sa invat sa patinez. Asa, cat sa nu cad la fiecare miscare. : )) Poate o sa-mi fac candva (preferabil curand) curajul sa incerc. Daca nu o sa fie o experienta asa rea, o sa o povestesc. Probabil o sa o povestesc si daca e rea. : ))

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

6 din 49

Am citit de curand pe peretii unui local o fraza care suna ceva de genul: „ Sansele de a castiga la loto sunt ceva mai mari daca iti cumperi bilet”. Si cum 4,5 lei nu-i o suma mare decat daca sunt ultimii tai bani, mi-am luat si eu saptamana trecuta bilet.

Evident ca nu am castigat, mi-a iesit doar un numar.

Oricum, am inteles ca din martie se castiga si doar cu trei numere.

Asta-mi aminteste de un banc:
”Vine sotul de la munca si isi intreaba sotia:
-Ce-ai face daca as castiga la loto?

-As lua jumatate din bani si te-as parasi.

-Perfect. Am castigat 12 dolari. Ia 6 si dispari!”

sâmbătă, 9 ianuarie 2010

La inceput de an nou

Nu am mai scris nimic in ultima vreme. Nu stiu de ce, poate nu mai sunt suficient de motivata. Chiar citeam ieri undeva ca cele mai multe bloguri inceteaza sa mai existe dupa un an. Si cum de curand am facut si eu un an de cand am blog, presupun ca aproape ma incadrez in categoria asta.

A trecut un an de cand nu am mai scris ( pentru cunoscatori: “Pana la anu’ mai e muuult, mai e un an” : )) ). Nu am mai facut nimic foarte interesant, nu am mai descoperit nimic de facut in imediata apropiere.

Revelionul cred ca l-am serbat cu o zi intarziere. Dar a fost frumos atunci la miezul noptii, in Piata Constitutiei, ploaia se oprise de ceva timp, mii de oameni in jur, lumini, flacari si artificii sincronizate frumos cu muzica, o sticla de sampanie ( pe care uitam sa o deschid dupa ce am tinut-o mai bine de o ora in mana ) si persoane care conteaza.

Mi-e dor in schimb de putina agitatie, as vrea sa plec pe undeva. Dar pana atunci urmeaza o sesiune, cateva proiecte si cateva examene.

Daca o sa se intample ceva demn de scris, o sa aflati si de la mine, probabil cu intarziere (de-aia n-am stofa de jurnalist, nu ma omor dupa exclusivitate).