Românii vor un stat digital care elimină birocrația și accelerează modernizarea administrației publice

84% dintre români spun că ritmul digitalizării statului este unul lent sau foarte lent

Studiu Edge Institute & AtlasIntel prezentat la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 

În cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală 2025, desfășurat la Palatul Cotroceni sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Edge Institute a prezentat un nou studiu despre percepția românilor privind digitalizarea statului. Realizat împreună cu AtlasIntel în noiembrie 2025, sondajul surprinde felul în care cetățenii se raportează la transformarea digitală: ce funcționează, ce frustrează, ce așteptări au și ce ritm consideră acceptabil pentru modernizarea statului.

Majoritatea românilor au folosit în ultimul an servicii publice online

Datele studiului arată că - un nivel de interacțiune care le permite să evalueze direct cât de eficient funcționează digitalizarea statului și ce îmbunătățiri așteaptă de la instituțiile publice.

Pentru români, digitalizarea înseamnă, în primul rând. În topul așteptărilor se află posibilitatea de a depune cereri fără a merge la ghișeu (68,7%), circulația automată a documentelor între instituții (61,4%) și interoperabilitatea bazelor de date, care ar elimina necesitatea adeverințelor (57,1%). 

 

Cum văd românii digitalizarea: între așteptări clare și evaluări critice

Românii asociază digitalizarea statului cu soluții practice și ușor de utilizat: semnătura electronică pentru cetățeni și firme (43%), site-uri de prezentare moderne pentru ministere (36,2%) și, într-o măsură mai redusă, prezența instituțiilor pe rețelele sociale (17,2%).

 

Când vine vorba de evaluarea nivelului actual de digitalizare, percepția este însă rezervată: 65% dintre respondenți consideră că instituțiile publice sunt slab digitalizate, în timp ce domenii precum calitatea internetului și digitalizarea firmelor private primesc evaluări semnificativ mai bune.

Beneficiile și dezavantajele digitalizării

Studiul arată că românii văd în digitalizare un instrument util, dar nu lipsit de riscuri. Printre beneficiile cele mai frecvent invocate se află reducerea birocrației (65,3%), economisirea timpului (50,5%) și accesul mai rapid la informații și servicii (48,7%). 

 

În același timp, respondenții semnalează și posibile efecte negative, precum impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), riscul dispariției unor locuri de muncă (28,3%) și dependența tot mai mare de tehnologie (28,1%).aproape 73% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun sau foarte bun.

Ritmul digitalizării: o nemulțumire generalizată

84% dintre români spun că ritmul digitalizării statului este unul lent sau foarte lent. Percepția indică o dezaliniere clară între așteptările cetățenilor și viteza reală cu care avansează transformarea digitală în instituțiile publice.

 

Trei sferturi dintre români (75,8%) spun că România are nevoie de schimbări majore - un indicator clar al presiunii publice pentru modernizare. Această nevoie puternic exprimată se aliniază cu nemulțumirea față de ritmul actual al digitalizării: oamenii nu mai vor doar servicii online, ci o transformare reală a modului în care funcționează statul.

 

Corupția rămâne principala îngrijorare a românilor

Pentru 77% dintre români, corupția reprezintă cea mai mare îngrijorare, înaintea stării generale a sistemelor de educație și sănătate, prețurilor ridicate sau războiului din Ucraina. Contextul sugerează că digitalizarea - prin transparență și procese automatizate - este percepută ca o soluție directă împotriva acestui fenomen.

 

Încrederea în instituțiile statului rămâne scăzută, însă există așteptări mari din partea lor

Datele arată un nivel ridicat de neîncredere în Parlament (53% fără încredere), Guvern (45%) și Președinție (51%). Primăriile se detașează ușor de acest grup, având un procent mai mic de neîncredere (39%) și un nivel mai ridicat de încredere (24%). Cu toate acestea, românii atribuie responsabilitatea digitalizării în mod covârșitor Prim-ministrului și Guvernului (75,5%), urmate la mare distanță de Parlament (41,1%). Actorii privați sau Președintele sunt percepuți ca având un rol secundar.

Digitalizarea, dincolo de tehnologie: despre eficiență și încredere

Prezentarea studiului realizată de Robert Berza (Director Executiv Edge Institute), alături de sociologul Barbu Mateescu și jurnalistul Mihnea Măruță în cadrul Summitului pentru Guvernanță Digitală 2025, a subliniat că  pilon în funcționarea corectă, eficientă și transparentă a statului. „Datele ne arată că așteptările sunt clare: românii vor servicii publice eficiente, fără birocrație inutilă, și un stat care respectă timpul oamenilor. „Digitalizarea este doar instrumentul — miza reală este încrederea.”, a transmis Robert Berza, Director Executiv Edge Institute, în cadrul evenimentului.

Metodologie studiu

Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 2.240 de respondenți adulți din România, cu recrutare digitală aleatorie (Atlas RDR). Datele au fost colectate în perioada 12–19 noiembrie 2025.