Roman publicat în anul 1883, "O viaţă" prezintă decăderea nobilimii franceze în plin secol al XIX-lea, prin descrierea vieţii Jeannei, eroina cărţii, fiica unui baron din Normandia.Fire poetică, de-abia ieşită din mănăstire, Jeanne se preocupă prea puţin de aspectele practice ale vieţii. Îşi face tot felul de iluzii cu privire la dragoste, iubeşte pătimaş marea lângă care locuieşte, se bucură de lucrurile simple ale vieţii. Apare şi un tânăr fermecător pe care-l va lua de soţ chiar de pe la începutul romanului.
Moment în care m-am gândit plictisită că nu prea mai are ce să se întâmple, viaţa ei e o variantă mai lungă de basm. Ei bine, nu-i chiar aşa. Soţul ei blând şi iubitor se schimbă imediat după luna de miere într-un zgârcit egoist, care o înşeală cu slujnica, brutal cu angajaţii şi cu familia sa. N-apucă să stea decât câţiva ani cu Julien de Lamare, care va fi ucis de soţul gelos al ultimei dintre amantele sale, contesa de Fourville.
Tânăra văduvă îşi va dedica apoi existenţa creşterii copilului ei, Paul (Poulete), pe care însă îl răsfaţă mai mult decât e cazul. Plecat la şcoală, va face o mulţime de datorii pe care mama şi bunicul se străduiesc să le achite. Nu pentru multă vreme, deoarece banii se termină. Astfel, contesa este nevoită să vândă castelul în care şi-a petrecut întreaga existenţă şi să se mute într-o casă mult mai umilă. Tatal ei moare, fiul e plecat cu amanta, iar singura persoană care-i va fi alături este slujnica cu care a înşelat-o soţul ei.
Sincer, e o viaţă urâtă, mi-e milă de biata fată naivă, care şi-a pierdut tinereţea înainte de vreme şi care nu prea a cunoscut bucuriile vieţii. Romanul se termină totuşi într-o notă uşor optimistă, pe care nu o dezvălui.
Comentarii
Trimiteți un comentariu