joi, 18 martie 2010

It’s the final countdown…


Acum trei ani mi se părea că e o mică veşnicie până termin facultatea. Cine credea că se vor duce în (hai să nu folosim clişeul “într-o clipă”) … câteva clipe? :D Eu sigur nu. Fiecare sesiune mă ia prin surprindere, mă sufocă cu temele şi cu proiectele pe care le-am amânat până pe ultima sută de metri. De fiecare dată îmi propun să fac temele la timp, să mă duc la toate cursurile etc. Evident că niciodată nu reuşesc. Şi mereu îmi zic: “Lasă, semestrul viitor o să mă ţin de cuvânt”. Uite că de data asta nu mai am “semestrul vitor”. Cel puţin nu în forma asta, masterul e o altă poveste.
Şi dacă acum trei ani îmi imaginam că o să fiu tobă de carte şi că în Bucureşti umblă proverbialii câini cu covrigi în coadă... mă simt mai copil acum decât înainte să dau Bac-ul (vorba lui Stres).
Situaţia mea şcolară m-a ajutat mereu să mă definesc ca persoană. Eram elevă, liceană, studentă. Acum ce o să mai fiu? :-??
Dar mai am doar cinci săptămâni de facultate. Atât. 5. După care... vom vedea.
Sincer acum, sunt eu paranoică sau şi vouă vi se întâmplă/ vi s-a întâmplat acelaşi lucru?
P.S.: Ştiu, am folosit multe clişee în postarea asta...

3 comentarii:

  1. Doamne, doar 5???Panică, teamă și "ce naiba fac eu după" sunt sentimentele ce mă încearcă în clipa asta...Of, unde s-au dus ăștia 3 ani??
    Nu am făcut chiar tot ce speram să fac pe parcursul facultății. Sincer, simt că am lăsat un mare gol:(

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu ma intristez de fiecare data cand ma gandesc ca terminam facultatea:( A fost foarte frumos...Pe langa asta ma gandesc "Nu sunt oare prea mica sa fiu atat de mare?"

    RăspundețiȘtergere
  3. Dap, cred ca si sentimentul meu e acelasi. Ma simt prea mica... Cum pot sa iau eu viata in piept? Responsabilitati, job, grija zilei de maine etc...

    RăspundețiȘtergere