Unde e placinta mea???

Am fost si eu una din cele cateva mii de persoane care au vizitat Palatul Parlamentului in weekend-ul care tocmai a trecut. Cu toate ca stiam de cateva saptamani bune ca putem vizita Casa Poporului zilele astea, am uitat complet. Noroc ca telefonul primit de la sora-mea dupa ora 14.00 mi-a amintit de acest eveniment. Asa ca o ora si o cafea mai tarziu m-am indreptat cu pasi maruntei spre cladirea din bancul urmator:

“Un american viziteaza Bucurestiul cu un taximetrist.Trec pe langa guvern:
-Ce este cladirea asta asa mare?
-Este Palatul guvernului,domnule!
-Si in cat timp a fost construita?
-Cam in 10 ani!
-Mult timp! La noi era gata in 2 ani! Stiti ca noi avem o tehnologie mai avansata!
Taximetristul nu zice nimic.Mai merg ce mai merg si americanul iar intreaba:
-Cladirea asta ce e?
-Este sediul primariei,domnule!
-Si in cat timp a fost construita?
-Cam in juma' de an!
-Mult....la noi era gata in 2-3 luni!
Taximetristul nu mai poate de nervi.Ajung si la Casa Poporului:
-Ooooooo,dar ce e cladirea asta?
La care taximetristul:
-Nu stiu,ca azi dimineata nu era aici!!”

Habar nu aveam pe unde se intra, care e programul de vizitare etc, dar m-am luat dupa multime si am ajuns. Dupa 40 de minute de asteptare am si intrat. Nu e rau deloc, tinand cont ca am stat mai bine de doua ore ca sa intru in Palatul Cotroceni asta-vara. : ))
Nu ne-au aratat mare lucru, vreo doua sali goale, sala de plen a sedintelor, sala Nicolae Iorga (unde din cate am inteles sunt intalnirile cu presa), sala Hasdeu si alte cateva sali.
In prima zi vizitatorii au fost serviti cu placinta, dar la mine nu a mai ajuns nimic, mai ales ca am facut parte din ultimul grup de vizitatori, dupa care s-au inchis toate usile.
Am retinut comentariul unei persoane, adresat unui ghid: “Pe noi nu prea ne intereseaza cati metri au covoarele de aici. Vrem sa stim ce s-a intamplat cu buncarul subteran in care se lauda Ceausescu ca poate trai trei ani fara sa iasa la suprafata, de-ala vrem sa stim”.

Comentarii

  1. am fost de cateva ori in casa poporului. un amestec ciudat de maretie si kitsch. te simti mic pe langa peretii uriasi. si coloanele impozante. nu stiu daca aceasta uriasa constructie ar trebui sa ne bucure. ca exista. poate ca da. este prin ea insasi un monument. legat de niste vremuri prin care n-ar trebui sa mai trecem...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu