De ce îmi place să citesc?

Aş vrea să spun că mi-a plăcut întotdeauna să citesc, dar ar fi o minciună. Îmi amintesc şi acum momentele în care mama şi cu sora mea stăteau toată ziua pe capul meu şi mă forţau practic să pun mâna pe o carte. Aşa că citeam. Basme. Muuulte basme.
Cumva însă am trecut la romane. Şi nu m-am mai lăsat. E adevărat, uneori trec poate şi luni fără să mai citesc o pagină, dar sunt momente în care simt că nu pot să las cartea jos. Şi nu o las până nu o termin, indiferent ce am mai apoi de făcut.
Să folosesc nişte figuri de stil? Să spun că o carte e ca un amant tăcut, care te aşteaptă iubitor să te întorci la el? Aş putea, doar e blogul meu.
De ce citesc? Pentru că îmi place, pentru că îmi dă voie să evadez, pentru că mă ajută să mă formez ca persoană. Şi pentru că mă simt puţin mai deşteaptă cu fiecare carte citită. :D

Ideea postului e preluată de la Bogdan Fechita, care pe blogul lui a iniţiat un concurs pe aceasta temă.

Comentarii

  1. basme... o daaa...am si scris unul pentru ora de romana din generala parca. Mi-au placut si inca imi mai plac, dar nu am mai citit de mult... note to self: mai citeste o carte :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu