“No Woman”

Probabil aţi văzut filmul “Yes Man” în care joacă Jim Carrey. Tocmai am realizat că mă asemăn personajului din film, doar că eu spun mai mereu “da”. O prietenă îmi spunea că “nu” este cuvântul ei preferat, iar eu i-am sugerat în glumă că ar fi mai bine să nu-l folosească excesiv, pentru că îl uzează şi apoi nu-i mai place. Eu n-am un cuvânt preferat, dar mi-am dat seama că am unul pe care nu-l suport.
Îmi e greu să refuz când cineva mă roagă ceva, fie să-l ajut la o temă, fie să merg până nu ştiu unde, fie să-l sun pe cutărică să-l întreb nu ştiu ce, fie să-l împrumut cu ceva şi lista e foarte bogată. Pe unii îmi face plăcere să-i ajut, pentru că îmi sunt persoane apropiate la care ştiu că pot apela şi eu oricând. Dar e enervant când simple cunoştinţe, cu care vorbesc rar, la care n-am apelat niciodată, devin brusc interesate de mine când au nevoie să le ajut. Şi e şi mai enervant când dacă refuz , tot eu mă simt prost.

Voi cât de des spuneţi “nu”?

Comentarii

  1. Vii până la noi?
    Spune "da" :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Te înțeleg perfect. Și mie îmi este tare greu să refuz pe cineva, oricine ar fi acel cineva...
    Chiar dacă de cele mai multe ori persoana nu se arată recunoscătoare, tot nu mă învăț minte și continui să o ajut...

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, zic nu!Pentru ca e cuvantul meu preferat.

    Cu drag,
    No Woman.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu destul de des... inca mai am probleme cu refuzatul. :))
    Insa am inceput sa creez in jurul meu o aura cum ca nu as ajuta la prea multe oamenii... mai ales ca am trecut de catva timp la noi oameni din viata mea si sunt departe de aia vechi care stiau ca puteau sa-mi ceara aproape orice.
    Si mi se cer doar lucruri marunte... asa ca nu e nici o problema ca nu pot sa refuz. :D

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu